Iluzii


Îmi desenez visul în zăpada

Pură ca lacrima ce-atârnă pe un ram.

Calcă lumea în picioare speranța

Ce-o mai aveam acum un an.

Nu mai rămâne nimic decât durerea

Şi spasmul respiraţiei înfundate

Într-un plămân înjunghiat de infinite ori

Şi ţipătul de disperare neauzit oricum

“De ce ne-ai ucis?!” Ş-apoi

Beznă totală se lasă din nou

Mai pâlpâie sacadat becul

Din felinarul singuratic

Pe strada unde am stat.

Unde ţi-am fost casă

Şi iubire şi nevoie împlinită

Rătăcită cărarea…prea ninsă.

Prea înceţoşată ca să mai vrei s-o calci cândva

Nevoia nu mai este, iubirea muri odată cu ea.

 

Advertisements

Mimi vă ascultă:

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s