Greață – călăului


M-apucă greața atunci când mă gândesc

Câtă mizerie poți avea în suflet.

De ai suflet, nu-i sigur – cu tine nimic nu este cert.

Azi ești normal, mâine ești dus,

În transă cred că trăiești cel mai ades.

Azi mâinile mi le săruți și-mi juri legământ

Te vrei în visul de bobotează,

O familie să ne simți.

Mâine ai dispărut ca un dement nesimțit.

Și te crezi domn și educat și îi judeci pe alții

Care nu-ți sunt decât frați în tot ceea ce faci.

Te lauzi cu mentori morți pe care-i jelești

Dar sufletul pe care mișelește l-ai ucis nu-l vezi?!

Nu te orbește Dumnezeu definitiv

Precum ai stors tu lumina din ochii ei fără motiv?!

Și când ți-e lumea mai străină,

NIMENI să nu-ți întindă o mână.

Singur cuc, decrepit și inutil,

Să rătăcești pe cărări uitate de lume.

Să dormi cât a dormit ființa jertfită de tine.

Să ai liniște asurzitoare în jur.

NIMENI să nu te vrea, să nu te vadă.

Să-ți vină să urli ”iartă-mă, mă iartă!”

Să cerșești iubire și să nu ai parte,

Lacrimile ei să-nnece ochii-ți în fiecare noapte.

Să nu te-audă nimeni, oricât de tare ai striga,

Moartea mea să-ți fie coșmar până vei crăpa.

despair

Advertisements

Mimi vă ascultă:

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s